Dolomites patrimone naturel UNESCO

Dolomites patrimone naturel UNESCO:
storia, valores, cuntredes

Referat cun l geologh Marco Avanzini

ai 5 d’agost 2011
Museum Gherdëina – Urtijëi

L recunescimënt che la Dolomites à giapà nia da giut da pert dla UNESCO coche Patrimone naturel dla umanità reprejentea l'ultima tapa de n percurs de stude y de cunescënza lonch che à si ravises tl'Europa dl 1700.
Chësta grupa de crëps stluj ite te sé na storia naturela y umana unica, a chëla che puec d’autri raions dl mond possa se paredlé. Tres l stude di crëps dla Dolomites iel unì metù n valguna fundamëntes dla geologia moderna y monce al didancuei vëniel cris iló la spligazion de fenomenns geologics globai. La sëira piteda dal Museum Gherdëina ie na ucajion per se ajurné n cont de cie che ie cunesciù sun la grupes dolomitiches prinzipieles y i raions ntëurvia.

Dott. Marco Avanzini ie cunservatëur respunsabl dla sezion de Geologia pra l Museo tridentino di scienze naturali de Trënt. Si nrescides sun i retii che l à fat tla Dolomites ti ultimi ani à purtà a la bela culaborazion cun l Museum Gherdëina, che à na sezion mpurtanta dedicheda ala geologia de marueia dla Dolomites.

De gra per la culaburazion a: Associazion dl Turism Urtijëi, Val Gardena Marketing y Union di Ladins de Gherdëina.

Download Placat


La Dolomites patrimone dl’umanità ie states tl zënter dla cunferënza tenida dal geologh y paleontologh dut. Marco Avanzini dan n publich dassënn nteressà, n vënderdi, ai 5 d’agost dala 9 da sëira tla Cësa di Ladins.
La direzion dl Museum de Gherdëina che à metù a jì la manifestazion sënt gra de cuer a duc canc che à judà pea, metan a despusizion la strutura logisitica y tecnica: ala Union di Ladins de Gherdëina, ala Lia dl Turism de Urtijëi y Gardena Marketing, al Istitut Tecnich Raetia de Urtijëi y a duc i culaburadëures y ulenteres dl Museum.

Marco Avanzini
„La Dolomites ie un di posć plu adatei al mond per studië i pruzesc geologics y biologics dl passà y ulache n possa senté ite la teories y i modiei dla scienza geologica moderna. Chisc crëps, defati, scuend do la belëza di si cuntredes na lingia de nfurmazions scientifiches niancanó da se nmaginé. Trueps à ntendù che la cumposizion singulera de chisc crëps y chësta montes ie liedes ala sort de sas che nen ie la fundamënta: tla pertes manco autes ons n sas scur cun plu sortes de culëures y la pizes plu autes ie de n sas linëus cun pareies ërc che fej mprescion y che toma da les pertes ndrë drë ju.
Chësta relazion danter l paesaje y l svilup geologich dl raion che ie tan bel da udëi ora, à descedà l nteres dl mond scientifich dal 18ejim secul incà: la gran cumpëida de curëc y fossii, testemons sassifichëi di tëmps passei, fova iló a nes cunté coche vulcans, deserc, meres tropichei y de gran ozeans se ova damprovia l un y l auter mudà per ti dé forma a na sëula gran pila de vëtes de sedimënc y de sas, la una sëura l’autra.

I crëps dla Dolomites, detlarei dala UNESCO dan mpue plu che doi ani (juni 2009) „patrimone naturel dla umanità“, se slergia ora sëura n raion de 142 mile hectar danter la cin’ Provinzies de Trënt, Bulsan, Belun, Udin y Pordenone y ie unic sentëi adum te nuef sistems o grupes de crëps: Pelmo-Croda da Lago, Marmolada, Pales de San Martin-San Lucano-Dolomites Belunejes, Dolomites Friulanes y d’Oltre Piave, Dolomites setentriuneles, Puez-Odles, Scilier-Ciadenac-Latemar, Bletterbach y Dolomites dl Brenta.

La detlarazion dla UNESCO ie baseda sun doi cunscidrazions prinzipeles: n iede, ajache la Dolomites ie fates da architetures verticheles y urizonteles te na maniera unica, y pona ajache si cundizions de mantenimënt ie scialdi bones y lascia perchël pro de giapé mpue na ududa sun duta la storia geologica.
Liejer verticalmënter i pareies de chisc crëps uel dì auté plata do plata tl liber dla storia dla tiera sciche te n gran calënder sassificà. Liejer urizontalmënter uel dì sperimenté fisicamënter la geolgogia antica de chëles che fova dan truep milions d’ani la ijules che cialova ora dl vedl mer.
Propi l fat de vester l rest de vedliscimi atoi sassifichei ie povester l pont plu senificatif y carateristich dla Dolomites: chisc crëps reprejentea un di miëur ejëmpli de cunservazion de ambiënc tropichei y banc de curei fossilisei dl Mesozoich (l tëmp danter 251 y 61 milions d’ani) y ie tl medemo tëmp la testemunianza lasceda dai urganisms che à frabicà su tl mer antich i banc de curei.

Coche Ferdinand Richthofen ova bele ntendù ala metà dl 18ejim secul, possen udëi ora dai pareies di crëps i ronesc de na ijula antica y dala pastures vërdes de na mont l sofonz da mauta dl vedl mer. Nsci, canche jon samont sun i troies y dlochora danter i crëps, se muons danter de vedla lagunes, vijitons i ëures de sculieres sëura chëles che la ondes se rumpiva sun curei y sponghes, per jì pona ju per n rone antich y ruvé sun l fonz dl mer mile metri plu bas.

Tl crëp dolomitich se à nce cunservà la la fusties de chëles che fova la gaujes dla majera mueria tla storia dla vita: danter l Perm y l Triassich – chël fossa stat dan ntëur n 251 milions d’ani – ie mort ora plu dl 95% de duta la spezies marines y feter l 70% di vertebrei dla tiera. N proiet de stude sustenì dala Provinzia de Bulsan se tol dant al mumënt de tué do chësta cuestion se nuzan dla tecniches plu modernes.

Ti 250 milions d’ani che se lascia liejer ora dla Dolomites se lascel nce studië a puntin i vertebrei fossilisei. Tl crëp dl Bletterbach, n canyon damat sot pra l’entreda dla Val de Flëm, iel unit a lum la fauna plu rica dl Perm vedl (dan 260-251 milions de ani) cunesciuda nchin ncueicundì. Ti crëps dla Dolomites de Braies iel documentà la prima piedies de retii triassics tla Elpes, y japé dl Pelmetto tla Dolomites de Belun àn scuviert dan 25 ani la prima piedies de dinosaures cunesciudes tla Talia.

Delà de si valor scientifich reprejentea la Dolomites mo n auter valor: chël soziel, culturel y economich. Ntegré la scunanza de n raion cun l svilup de dureda coche sustenì dal Earth Science Division dla UNESCO uel dí senté sun la drëta cherta per vëncer tl daunì: la cunservazion y cunescënza dl patrimone culturel ie i elemënc de fonz nce tl ciamp dla promozion turistica de n raion. „Chësc dëssa purté pro a n svilup defrënt“ se mbincia la Fundazion Dolomites UNESCO, metuda su dan puech, che se à metù dant de purté pro mudé do y do l turist tradiziunel te n turist cuscient, a chël che ti sta a cuer l ambient y che alalongia porta pro a tramudé l valor njuntà dl raion te na lingia de vantajes per la cumenanza.

Dut. Marco Avanzini (Museum dla Scienzes de Trënt)


Curriculum vitae
Dott. Marco Avanzini ie cunservatëur respunsabl dla sezion de Geologia dl Museum dla Scienzes de Trënt. L à laurà pra l proiet naziunel CARG (cartografia regiunela geologica) per la Provinzies de Trënt y Bulsan, l à nsenià Scienzes Geologiches per plu ani al’Università de Padova y de Trënt. Tl 2009 àl renunzià ala ncëries dl’ Università per se dediché a tëmp plën ala nrescida pra l Museum dla Scienzes de Trënt. Tl raion de proiec provinziei, naziunei y nternaziunei àl fat nrescides tla Dolomites y tl’Elpes spustan si nteres sun i ecosistems antics duminei da vertebrei. Chësta si nrescides à purtà ala bela culaborazion cun l Museum de Gherdëina che à na sezion mpurtanta dedicheda ala geologia de marueia dla Dolomites.
L ie cumëmber dl cumité scientifich dl Geopark UNESCO Adamello-Brenta, l fej pert dl cunsëi dla Società Paleontologica Italiana y l ie referënt regiunel dla Società Geologica Italiana.
Avanzini ie nce autor de plu che 300 publicazions scientifiches y de devulgazion.