LAD | ITA | DEU | ENG

Ëiles de Gherdëina tl’ert dl ziplé

(3a pert)
 
 
Tla prima pert iel unì presentà en ucajion dl di nternaziunel dl’ëiles ai 8 de merz, la prima trëi zipladësses (1a pert). Tla segonda pert iel unì presentà trëi zipladësses che à mparà tla berstot de bera Heinrich Kostner da Stlujuc (2a pert). Te chësta terza pert ve cuntons de zipladësses de tieres da pludagiut y da śën.
 


 

Katharina Kasslatter, anda Trina da Rijeda, marideda Linda (Linder), Santa Cristina

 
Na bona landa che à duta si vita ziplà tieres
Anda Trina fova sa Rijeda da cësa, la fova nasciuda ai 8.7.1879. Si uem fova Alois Linda (Linder) de Urtijëi. Sun l luech ovi njinià n valgun armënc y cëures, bera Luis se dajova ju cun l lëur da paur, anda Trina ntantsce ziplova.
Mutons nen ài giapà deguni, ma na muta de cinch ani ài tëut su, nce sce i ne fova nia plu i plu jëuni. Marianna òvela inuem y fova nasciuda sa Sacun tl 1916. Ëila ova pona maridà Tubia da Insom y ova abù ot mutons.
Che la fova na tel jëuna òva Trina pudù jì via La Sëlva a mparé n pue a ziplé, la ova tan na bona man, che do n’ena ti ovi dit che la pudova bele ziplé dassëula a cësa.
Coche te duta la cëses ulache l univa ziplà, laurova nce ëila cun lum nchin tert da sëira, nchinamei cun la lum a petrolio, davia che i prims ani dl 1900 ne fovel mo deguna lectrisc sun Plesdinaz.
Canche l jënder bera Tubia fova n iede ruvà ite te stua se ovel mpensà che lava fossa iló senteda che durmissa, ntantsce laurovela for inant, la òva l cë danju y laurova, y po cuntovel mo che ntant che l fova iló ti òvela fat n auter cë a chësc tier. Chësc ál pa cuntà suvënz!
Dloncora se tulovela pea da ziplé, ënghe canche la jiva a cialé do dla vaces ora per la pastures. La òva mé doi scarpiei te gurmel, po se sentòvela ju y ziplova.
Ziplà àla for tl lën de zirm. La siova ju fëtes de 3-4 cm de n riani y po tulòvela ca n curtlac y batova ju do la vëta y l lën se sfendova y aldò dla grandëza dl cheder deventova nce l tier.
I nepoc Willi y Ubi da Rijeda me à cuntà che da pitli jivi suvënz da lava che stajova jubas a fé damat cun i tieres che la ziplova, ëi i cunciova su te na lingia longia. Anda Trina fajova schirlates y biesces y ciavei de 8-9 cm. La biesces fova nce de 3, 4 y 5 cm, cun pustamënt y zënza, datrai fovel propi mé n brodl cun cater zetli coche giames, la uredlës univa nculedes su. Do avëi ziplà la biesces univa la formes turendedes ju cun papier da sfrië. La ziplova for a dessëines, mé per dì diesc dessëines de una na sort de tieres y mandova pona uni doi, trëi mënsc l nepot Ubi che fova l plu jëunn di mutons dla familia, a vënder ju jal Pizuela (Firma ANCOS se tlamovela, Anton Comploj Söhne).
N iede che Ubi fova jit a vënder, ti òvel dit de si bona che l fossa pa da paië velch deplù a dessënia, che chël che lava giapova fova massa puech, ël fova pa mé n tel mut de n 10 ani. Sun na tela ti ài dit che chël ti dài bën. Canche l fova ruvà cësa ti l òvel dit a lava, y ëila òva n drë’ spavënt, davia che la minova che la ne giapëssa nia plu da lëur. Y scentant àla for giapà da fé, che ch’la roba jiva via sc’che l pan, la custova pa ënghe mé n valguna lires.
Vënder vendovela nce ala firma ANRI (Anton Riffeser) che fova mé riesc iló dessëura.
Anda Trina da Rijeda à ziplà si vita, morta iela cun 85 ani ai 18.3.1965.

Ënghe si muta Marianna Linda nasciuda ai 29.07.1916 ova mparà a ziplé, la ova nce fat la scola d’ert te Sëlva. Ëila ziplova bambi de 6-7 cm y cians y alincontra de si oma, jiva ëila ora Praulëta a se tò y tapli de lën, iló ovi de tel mostres y cun la sia a vëta siovi ora do l profil formes de tieres de 8 y 10 cm. Ëila fova nce cunesciuda che la ziplova tan de bel pëil a chi cians, a chëi che l ti univa sentei ite i uedli.
Morta iela ai 22.01.2010.
 
 
 

Demetz Cristina da Ruacia, marideda Malsiner de Prënsa

 
Oma de 9 mutons che ziplova tieres
Herta Malsiner dl Tervela de 87 ani conta de si oma Cristina y velch dla familia. L’oma fova da Ruacia, ëila ie nasciuda tl 1904 y fova la terza dla familia sun l luech da paur cun 13 mutons. Da jëuna à Cristina for ziplà, ënghe si surans Giuana y Mariana ziplova. Mariana à ziplà nchin a si mort, la fajova de tei pitli bambi.
Cristina se à maridà cun 25 ani cun Tone de Prënsa y ie jic a sté tal Tervela.
Herta se lecorda mo che si oma ziplova tieres, ma ngali àla messù la dé su, che cun na familia de 9 mutons ne perdujovela nia ënghe a ziplé. Si uem fova tisler y bele tëmp de viera òvel scumencià a lauré per la firma SEVI da Vastlé, ntlëuta fajovel elemënc per la baraches dla Wehrmacht.
La ciafites che Herta à tenì su de si oma ie scialdi nteressantes, les à i uedli de scipa y tën adum i libri. Chësta ciafites àla segurmënter ziplà dan 80 ani, dij Herta. Purempò pudëssen miné che les ie unides zipledes nia gran dagiut, nsci cëleles ora do mi minonga.
Si oma ie morta ora de n bel sarëinn tl 1954 cun mé 50 ani. Ëila òva n defet al cuer (Herzklappenfehler) y n di daduman ne fòvela plu, i doi mëndri òva mé 9 ani y la mutans plu vedles à messù n iede una, n iede l‘autra tré su la familia y la ie mefun jita inant. La à messù jì inant!
Ënghe Herta nstëssa à ziplà duta si vita, de ëila ve cunterons n auter iede.
 
 
 

Senoner Elke de Ciablon, mar. Kasslatter, Santa Cristina

 
Zipladëssa de tieres, danter l’ëiles plu jëunes che zipla mo al didancuei
Elke ie danter la puecia ëiles che zipla mo al didancuei tieres y nce danter la plu jëunes, ëila ie nasciuda tl 1971. Bele da pitla insù àla for abù nteres al ziplé y dantaldut d’inviern canche l fova frëit dedora stajovela cun si pere Fritz y si oma Anna te berstot a fé damat cun la ziples y do y do judovela nce n pue ntëurite.
Canche l ie unì l tëmp de pensé a cie fé do la mesana, ti à si pere damandà sce l ne ti savëss pa nia bel a fé la scola prufesciunela y mparé a ziplé. Sambën che chël ti ëss sapù bel àla dit, a mparé a fé l lëur dl nëine y jì inant cun la tradizion de familia: ziplé i tieres che viv ntëur cësa, tl bosch y da mont su, sciche marmotes, schirlates, ciafites, cians, lievri, giac, ma nce de tel pitla scultures. Y nsci àla pona scumencià a mparé l mestier da si pere y per trëi ani iela jita un n iede al’ena ala scola prufesciunela a Urtijëi dajan ju l ejam da fant tl 1988.
Man man che la laurova ti univel for inò idieies nueves per modiei nueves. L ti sà extra nteressant a purvé ora a fé de tei pec unics per na scincunda a zachei o per n cumpliann y „ënghe sce l ie mé n pitl pensier à pa duc nchinamò abù legrëza limpea“. Ëila l fej for cun amor y chël ntravëijen propi te si lëures.
Elke ie dantaldut cunesciuda per si tieres, la nen fej de uni sort y d’uni mesura, da trëi cm nchin a 40 cm tl lën de zirm. Ziplé ziplela deberieda cun si pere te berstot y ntan che i lëura scoti su Radio Gherdëina.
Ëila me conta coche la nvieia via l lëur: aldò dla grussëza che muessa unì la figura vëniel cris ora l lën y sun na gran breia vëniel rissà su n mumënt cun n rispl la formes. L ujin che à na sia a vëta sia pona ora l plu gros, a chëla maniera se sparanien n pue de forza pra penic. Po scumëncela a desmazé tl tapl cun fortl y sveltëza y tosc iel nce da udëi l mëudl y cun n valgun taiës ie tosc l pez finà, po vala mé plu dl pulì.
Elke à scialdi legrëza cun si mestier y ti dà truepa sudesfazion. „Canche n vëij chësc tapl cheder y daldó zeche de fat pona àn bën legrëza limpea“, dijela.
Datrai vën i tieres depënc, ajache velun à plu gën n pue de culëur, dantaldut sce l ie per pitli mutons. La oma de Elke, Anna Malsiner, muta dl mëune da Sacun, à na vita depënt ala firma Riffesser de Pigon y ëila ti depënj śën si lëures. Ma nia dut vën depënt, per l solit l lasci natur ajache velch dij che i uel sentì l tof da zirm, che canche l ie depënt ne l sënten danz no plu l tof da lën.
Si tieres y figures vëndela a marcadënc y a butëighes, ma nce a huties da mont.
Danz che chësc lëur ne n’ie nia plu sciche l fova, ora che sce n à la puscibtà de se fé cunëscer oradecà pra mostres y fieres. Chësta ucajion àla abù dan n valgun ani cun n’autra scultëura a Maran tl Museum dl’Ëiles. „L ie stat dastramp na bela esperienza pudëi mëter ora iló“, contela. Te na zaita taliana iela ënghe ruveda y plu avisa tl “Monte Berico”. Monte Berico ie ënghe n luech de pelegrinaje y tla zaita vëniel publicà regularmënter articuli nteressanc y culturei de truep paejes dl mond. L jurnalist à ulù ti fé na ntervista y ëila ti à cuntà dla mostra Unika, pra chëla che l’ëiles de Gherdëina che ziplòva mo a chëi tëmps, òva fat pea.
Ntlëuta se òveles mpo abinà de n valgunes y tres Mike Cuomo, jurnalist nglëisc y “tifoso” dl Unika, ieles de n valgunes ruvedes te doi zaites, tl“Carving - guidance and inspiration for ambitious carvers” y “The Woodworker”. Na gran sudesfazion pudëi fé da portausc per l’ëiles dl’Unika y n bel recunescimënt!
 
Per finé via njontela che l ti sà bel da pert dl Museum Gherdëina che l vën fat chësta nrescida y che l vën lecurdà cieche l’ëiles fajova. De gra a Elke per si cunté tan daulëibon!
 
 
 
D’autra zipladësses che à ziplà duta si vita tieres (l ie segurmënter mo d’autres):
> Runggaldier Trina da Ciaslat, Rifesser Anna Maria de Pra, Nocker Maria da Sabedin, Senoner Ottilia da Plazola, Runggaldier Marianna da Valternea, Rifesser Carlina de Pra, Prugger Marianna dl Penc, Perathoner Teresa de Col, Delago Anies da Rumanon, Demetz Maria da Ruacia, Stuffer Emila da Sabedin, Mussner Barbara da Costa, Linder Cristine da Paratoni, Senoner Cristina da Sociastel, Kasslatter Cristina y Giudita dl Kreuzer, Senoner Maria de Santuel, Runggaldier Ottilia dl Ampezan, Runggaldier Albina mar. Moroder, Senoner Maria de Sociastel, Kostner Leni dl Puter, Überbacher Clemenza da Frëina, Denicolò Maria, Stuffer Berta da Trëbe, Lardschneider Barbara Cësanueva, Senoner Anneliese, Demetz Zilli de Biei, Perathoner Anneliese da Plazola.
 
 


 
Do che l ie unì publicà per l prim iede la ntervistes sun l’ëiles tl ert dl ziplé à truepa d’autra ëiles y ëi desmustrà gran nteres per chësc argumënt. Ulësse perchël ti sentì de gra de cuer a duta cantes y duc canc per si testemunianzes de valor!
 
La ntervistes y la biografies ie unides publichedes do y do sun la plata WEB dl Museum Gherdëina (www.museumgherdeina.it) y tla zaita la Usc di Ladins.
 
Chiche ulëssa mo dé vel’ nfurmazion, possa gën nes cherdé su al numer de telefonn: 0471 797554 o scrì na email a: info@museumgherdeina.it

 
Per l Museum Gherdëina,
Monika Kelder
 
 
Landes che zipla mé cun un n scarpel sun Val, Col da Mëssa, S. Cristina. Anda Trina da Insom, marideda Comploi, jumblina de Tubia da Insom y anda Stina d’Aldoss, marideda Larcher, 14.09.1964
Landes che zipla mé cun un n scarpel sun Val, Col da Mëssa, S. Cristina. Anda Trina da Insom, marideda Comploi, jumblina de Tubia da Insom y anda Stina d’Aldoss, marideda Larcher, 14.09.1964
Katharina Linda
Katharina Linda
Tieres ziplei da Trina da Rijeda
Tieres ziplei da Trina da Rijeda
Ciamorc ziplà da Trina da Rijeda
Ciamorc ziplà da Trina da Rijeda
Marianna Linda che zipla
Marianna Linda che zipla
Tieres ziplei da Marianna da Rijeda
Tieres ziplei da Marianna da Rijeda
Cristina Demetz da Ruacia da jëuna
Cristina Demetz da Ruacia da jëuna
Ciafites zipledes da Cristina da Ruacia
Ciafites zipledes da Cristina da Ruacia
Elke Senoner pra penic
Elke Senoner pra penic
Tieres ziplei da Elke Senoner
Tieres ziplei da Elke Senoner