50 ani Museum de Gherdëina
Festa iubilera dla inaugurazion ai 7 y 8 de agost 2010
L Museum de Gherdëina à l plajëi de festejé chëst ann l 50ejem aniversèr de si inaugurazion,
n sada ai 7 de agost dala 6 da sëira tla Cësa di Ladins a Urtijëi cun na festa iubilera y n dumënia,
ai 8 de agost cun n “Di dla porta davierta” y n program speziel per granc i pitli.
Program
Sada, 7 de agost 2010dala 15 ala 18: Museum daviert
dala 18: Festa iubilera
Dumënia, 8 de agost 2010
dala 10 ala 20: Di dla porta davierta cun program per granc y pitli (ntreda debant)
dala 10 ala 12 y dala 16 ala 19: „Museum vif: la vita ti ani Sessanta“
Ancuntedes y vijites persunels
Program per mutons: fajon nstësc scieserles de mauta y fajon damat cun la sciesserles
dala 11 ala 12: Mujiga da bal de Gherdëina
dala 17 ala 20: Mujiga tipica de ciantautor cun la grupa „nachtcafé“
50 ani de mpëni a bën dl patrimone culturel de Gherdëina
L Museum de Gherdëina ie l prim Museum che ie unit inaugurà te Südtirol dò la segonda gran viera. Uemes da n gran idealism y engagement soziel per la cultura ladina y la tradizion artistica dla valeda òva metù su l ann 1958 cun l sustëni dla Union di Ladins l cumité dl Museum de Gherdëina. I òt fundadëures dl Museum se òva cruzià de salvé y purté adum la testemunianzes cultureles che fova de mpurtanza per la storia de Gherdëina. Ai 7 de agost 1960 fovela tan inant da pudëi inauguré tl prim partimënt dla Cësa di Ladins l museum nuef cun trëi sezions dedichedes al’ert dl ziplé, ala preustoria y ala geologia dla Dolomites.
Dò 50 ani de viva atività cun mostres, tuedes y publicazions possa l Museum ncueicundì mustré su n patrimone culturel che ie na richëza unica per la identità ladina y tol ite pec unics de mpurtanza internaziunela. Sëurapro ie l Museum de Gherdëina nce deventà na resursa de valor per l’industria dl turism y ti dà n gran prestige ala tradizion dl ziplé.
Passa 4000 pec naturalistics y archeologics, d’ert y artejanat permët ncueicundi de cunté la storia de Gherdëina y di raions ntëurvia a scumencé dala furmazion geologica dla Dolomites dan 280 milions de ani, tres 10 000 ani de preustoria nchin ruvé su a documenté passa cater seculi de criazion artistica y artejanela y arjonjer nosc tëmps cun la culezion de bera Luis Trenker.
La persones che à dat ca si tëmp y si energies per mëter su y svilupé inant te dut chisc ani tres lëur de ulentariat l Museum de Gherdëina à crià nsci cun si idealism d’autri valores y à purtà adum richëzes che ala fin ne se lascia nia quantifiché materialmënter. Crian la fundamënta dla memoria culturela de Gherdëina nes iel unit sëurandat l fil dla storia per l tiejer inant cun la medema cura per la testemunianzes che la vita lascia for inò zeruch per la generazions che vën do.
L 50ejem aniversèr ie n mumënt per lecurdé la etapes plu mpurtantes di 50 ani de storia dl Museum de Gherdëina y sentì gra ai ulenteres promotëures y sustenidëures per si gran mpëni, per visualisé la nueva funzions educatives dl Museum tla sozietà moderna y rujené dla formes che l Museum pudrà avëi tl daunì.
L Museum de Gherdëina nvieia duc canc de cuer ala festa per i 50 ani dala inaugurazion!
Nfurmazion
L Museum de Gherdëina ie l prim Museum che ie unit inaugurà te Südtirol dò la segonda gran viera. Uemes da n gran idealism y engagement soziel per la cultura ladina y la tradizion artistica dla valeda òva metù su l ann 1958 cun l sustëni dla Union di Ladins l cumité dl Museum de Gherdëina. I òt fundadëures dl Museum se òva cruzià de salvé y purté adum la testemunianzes cultureles che fova de mpurtanza per la storia de Gherdëina. Ai 7 de agost 1960 fovela tan inant da pudëi inauguré tl prim partimënt dla Cësa di Ladins l museum nuef cun trëi sezions dedichedes al’ert dl ziplé, ala preustoria y ala geologia dla Dolomites.
Dò 50 ani de viva atività cun mostres, tuedes y publicazions possa l Museum ncueicundì mustré su n patrimone culturel che ie na richëza unica per la identità ladina y tol ite pec unics de mpurtanza internaziunela. Sëurapro ie l Museum de Gherdëina nce deventà na resursa de valor per l’industria dl turism y ti dà n gran prestige ala tradizion dl ziplé.
Passa 4000 pec naturalistics y archeologics, d’ert y artejanat permët ncueicundi de cunté la storia de Gherdëina y di raions ntëurvia a scumencé dala furmazion geologica dla Dolomites dan 280 milions de ani, tres 10 000 ani de preustoria nchin ruvé su a documenté passa cater seculi de criazion artistica y artejanela y arjonjer nosc tëmps cun la culezion de bera Luis Trenker.
La persones che à dat ca si tëmp y si energies per mëter su y svilupé inant te dut chisc ani tres lëur de ulentariat l Museum de Gherdëina à crià nsci cun si idealism d’autri valores y à purtà adum richëzes che ala fin ne se lascia nia quantifiché materialmënter. Crian la fundamënta dla memoria culturela de Gherdëina nes iel unit sëurandat l fil dla storia per l tiejer inant cun la medema cura per la testemunianzes che la vita lascia for inò zeruch per la generazions che vën do.
L 50ejem aniversèr ie n mumënt per lecurdé la etapes plu mpurtantes di 50 ani de storia dl Museum de Gherdëina y sentì gra ai ulenteres promotëures y sustenidëures per si gran mpëni, per visualisé la nueva funzions educatives dl Museum tla sozietà moderna y rujené dla formes che l Museum pudrà avëi tl daunì.
L Museum de Gherdëina nvieia duc canc de cuer ala festa per i 50 ani dala inaugurazion!
Nfurmazion
Da man drëta, sentëi: bera Heinrich Moroder de Doss; Robert Moroder de Pramureda, bera Hermann Moroder da Jumbierch; mpé: Gilo Prugger dl Dorigo, prof. Raimund Mureda, Luis Piazza da Cudan-Pinoi y Alex Moroder de Rusina. L mancia prof. Albino Pitscheider. 1960